Kilogramele din timpul sarcinii și perioada postpartum.

La 3 luni după ce am născut mă simt excelent, iar recuperarea a fost rapidă și experiența operației ușoară. Scriam aici despre naștere și spuneam că îmi doresc să nasc natural, lucru care nu s-a putut întâmpla, dar nu am niciun regret pentru că am avut mare noroc să îmi monitorizeze sarcina un medic profesionist, să nasc într-un spital în care m-am simțit în siguranță și să mă recuperez foarte repede.

Am rămas însărcinată vara trecută și pe toată perioada sarcinii am făcut mișcare. Spre sfârșit, am stat numai în casă în contextul pandemiei și am luat mai multe kilograme decât îmi propusesem. Mai precis 16, iar 5 dintre ele sunt și acum purtate pe brațe, coapse și abdomen 😄

Recuperarea după operația de cezariană a început în blocul postoperator cu exerciții pentru a mă dezmorți din anestezie și a continuat cu o noapte de odihnă. Dimineață la 5 și jumătate, prima dimineață după operație, mi-au adus-o pe Ana și mi-au zis “va trebui să faci un efort să te ridici”. Efort? Eu abia așteptam. M-am ajutat de brațul unei asistente și m-am ridicat imediat și am făcut câteva ture prin rezervă, de dragul Anei. Tot ce îmi doream era să o țin în brate, să am grijă de ea, să stăm împreună. Am plimbat-o în brațe și am dansat împreună în maternitate. Mă simțeam excelent, iar datorită calmantelor nu am simțit dureri extraordinare, ci unele moderate pe care le-am și uitat. Ajunsă acasă am făcut scări din prima zi. Adică am tot urcat și coborât pe scările de acasă, astfel încât a doua zi am simțit nevoia să iau o pastilă de durere. Făcusem și febra musculară. Și aici se încheie durerea, pentru că ulterior nu am mai simțit nimic. Am început plimbările și acum, la 3 luni, mă simt complet recuperată. Aștept ok-ul medicului pentru a începe alergarea și exercițiile de forță. Sunt nerăbdătoare și dornică să mă întorc la pasiunea mea, sportul 😁

Mișcare fac și acum zilnic. Plimbările sunt o rutină deja și sunt într-un challenge de 10.000 de pași în 30 de zile consecutiv. Încerc să parcurg zilnic cel puțin 8 km, însă asta depinde și de vreme și de starea Anei. Sunt norocoasă pentru că Ana iubește plimbările și doarme liniștită cuibărită la pieptul meu sau se uită atent și descoperă lumea prin ochișorii ei mici. Am păstrat obiceiul cu dansul început în maternitate și avem câteva runde de dans pe zi 😄

Am timp să mă ocup și de mișcare și mi-am dorit de la început să o implic și pe Ana în tot ceea ce fac. Nu-mi plac deloc scuzele alea pe care le-am tot auzit: acum că am un copil, nu mai pot face nimic din ceea ce făceam înainte. Le pot spune viitoarelor mămici că pentru mine este exact pe dos: de când Ana este în viața mea sunt mai puternică, fericită și mai motivată să fac ceea ce îmi place. Iar pentru priorități, timp există întotdeauna.

Ce am înțeles în urma sarcinii și nașterii: depinde doar de noi cum trecem peste durere și cum avem grijă de corpul nostru. Mișcarea este un dar pe care trebuie să îl îmbrățișam, iar alimentația este o alegere.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *