Prima evadare – chiar prima. Impresii.

Enhance yourself
  •  
  •  

În acest weekend a avut loc cel mai mare concurs de MTB din Estul Europei – Prima Evadare. A plouat mult înainte, ceea ce prevestea o ediție cu mult noroi. Duminică, în ziua concursului, vremea a fost superbă – numai bună de pedalat. Însă, din cauza ultimilor kilometri, totul s-a trasformat într-un coșmar și a devenit o cursă cu peripeții.

Țin să menționez încă de la început că sunt un ciclist amator, cu foarte puține aptitudini tehnice de pedalat. Particip la concursuri pentru a mă bucura de traseu, de atmosfera frumoasă de la start și energia grozavă de la finish, unde fiecare participant împărtășește celorlalți cum a fost cursa lui. Din acest motiv nu am pretenții foarte mari și încerc de fiecare dată să îi las pe ceilalți mai rapizi să mă depășească, pentru a nu încurca pe nimeni.

Sursa fotografiei: Prima evadare

Sursa fotografiei: Prima evadare

La start atmosfera a fost cu adevărat frumoasă – s-au făcut valuri, s-au făcut poze din elicopter. Am plecat din spate, scopul meu la acest concurs fiind de a mă bucura de traseu, într-o zi așa frumoasă. Am depășit câțiva participanți pe prima porține care a fost asfalt, iar la intrarea în Pădurea Băneasa, la prima baltă s-a creat deja primul dop. Noi, eu și soțul meu, n-am ratat nicio baltă – era liber (pentru că toți se îngramădeau pe laterale, pentru a nu se murdări) și, în plus, îți curățai și bicicleta. M-a amuzat că oamenii de vârsta noastră (30+) se feresc de noroi și m-am întrebat dacă ei nu au mers în vacanțe la bunici, la țară, unde aveai libertatea de a te băga prin toate bălțile după ploaie.

Până la Palatul Ghica s-a mers bine, însă am sesizat (sper să nu mă înșel) că până acolo nu a fost niciun punct de hidratare – practic cei de la cursa Family nu au avut niciun punct de hidratare pe traseu, pentru că acolo se încheia cursa lor – ceea ce mi s-a părut ciudat. Am avut un mic accident – o ciocnire cu căzătură, care mi-a lăsat o mare vănătaie pe coapsă, drept amintire. Am trecut repede peste și am continuat. Totul a mers binișor până la ultimii kilometrii. De la km 7 a început coșmarul. Fiind la coada celor care au participat (nu am consultat rezultatele – nu știu câți au mai fost după noi) traseul a devenit impracticabil – nu se putea nici măcar merge pentru că noroiul se usca și încărca bicicleta – a fost un exercitiu de echilibristică și de rezistență psihică – pe care nu prea l-am trecut. Am căzut în noroi și m-am regăsit la capătul puterii și disperării. Au venit atv-urile celor din organizare care au început să scoată din acea mocirlă (pentru că noroi e prea puțin spus) participanți care nu mai puteau continua – era frustant pentru că mai aveai cațiva km până la finish și nu puteai împinge la bicicletă pentru că se încărca cu noroi la fiecare 3 metri.

Am cedat de multe ori și simțeam că nu mai pot duce. Îi mulțumesc soțului meu care fost alături de mine tot traseul și mi-a ridicat moralul, m-a cules de pe jos de câteva ori și m-a ajutat să termin. Fără el, cred că și acum mai eram prin păduri. Mulțumesc! #teambadea

Am facut 7 ore.. da 7! Am ajuns la finish cu moralul la pământ, cu încălțămintea care părea că e numai bună de aruncat la gunoi, plină de noroi peste tot și cu bicicleta care nu mai putea schimba foile – un coșmar. Mă înțelegeți că nu mi-a stat gândul la poze și am uitat să îmi opesc și ceasul – mi-am adus aminte pe drum spre casă, în mașină.

Știu cât de greu este să organizezi un concurs (sau îmi imaginez) și îi admir pe toți cei care fac astfel de evenimente pentru noi și nu vreau să arunc cu noroi 🙂 în toată munca și implicarea lor. Și le mulțumesc! Însă, la Prima Evadare, se putea lua o decizie care ar fi schimbat moralul și impresia participanților. Nu am fost singura care a rămas cu această impresie amară după această cursă.

Felicitări tuturor celor care au participat!

Voi reveni cu pozele făcute de fotografii de pe traseu, pe măsură ce le voi primi.

O fotografie de la kilometrul 30.
La finalul cursei – se poate citi “veselia”
Bicicleta nu mai era nefuncțională și cu încălțămintea compromisă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *